Inca putin

 Inca putin si plec. Inca un numar infim de zile, un numar mediocru de ore, un numar catastrofal de mare de secunde. Plec, te uit, eu de aici, te las alaturi de casa asta care sta sa cada si peretii ei galbeni, de las alaturi de dezordinea gradinii in care am crescut si de parchetul care scartaie. Cred ca vei fi fericita aici, stiind ca am plecat pe un drum mai bun. Ma cunosti prea bine ca sa negi ca nu mi-e frica. Dar frica mea vine neincredere in fortele mele. Si din faptul ca aici e totul mult prea greu de suportat. 

Uneori imi imaginez ca sunt una dintre banalele din cosul de sub scara, pe care le lasam sa se innegreasca pentru ca avem impresia ca o sa facem banana bread cu ele intr-o zi. Dar ghici ce, ajung mereu in cosul de gunoi. Fiecare persoana care ma alege din cutia cu banane de la Lidl ma lasa in cosul lor pana ma innegresc si ma arunca la cosul de gunoi. Oricum bananele de la Lidl nu sunt bune, stiu si eu asta si o stiu si ei, dar in lipsa de altceva? 

Vreau sa cred ca atunci cand o sa plec, in curand, n-o sa mai fiu o banana de la Lidl, vechea eu va deveni o banana pe care n-ai cum sa o lasi in cosul cu fructe, o savurezi imediat cum ai cumparat-o, e perfect coapta si iti timp ce o decojesti te gandesti la drumul ei lung din tarile tropicale pana in bucataria ta.

Zi si noapte, cand ma gandesc la analogia asta, ma imbratiseaza monstruletul anxietatii. Nu va fi asa! Vei fi tot o banana stricata in cosul de sub scara! Nu am nicio certitudine ca va fi altfel, dar si daca ma voi innegri, macar o voi face in alt cos. Asta imi da putina speranta ca atunci cand voi fi aruncata la cosul de gunoi din nou voi fi alta persoana, o sa descopar lucruri noi despre mine, voi explora alte motive pentru care ma aflu in cosul de gunoi. Nu ma sperie faptul ca o sa fiu acolo, in gunoi, ci motivul pentru care ma aflu. Cu ce am gresit eu ca m-ai cumparat dar nu m-ai mancat niciodata si m-am stricat? Oara asa ar trebui sa gandesc ca sa ma simt mai bine cu mine? Sau sunt egoista si nu stiu sa ma comport in societate?

Ce mizerie.